În data de 18 noiembrie s-a desfășurat workshop-ul intitulat „Managementul edificiilor sportive”, la care au participat manageri ai edificiilor sportive, reprezentanți ai autorităților locale, asociațiilor, cluburilor sportive, școlilor și federațiilor sportive. Evenimentul a fost dedicat analizei situației actuale a infrastructurii sportive din raioanele Moldovei, inclusiv tendințelor din ultimii ani și perspectivelor de dezvoltare.

Situația actuală a edificiilor sportive în raioanele Moldovei

În cadrul discuțiilor s-a realizat o prezentare detaliată a dinamicii infrastructurii sportive din perioada 2022-2023. Principalele concluzii ale analizei sunt următoarele:

- Stadioane cu tribune de peste 500 de locuri

În perioada analizată, numărul stadioanelor de acest tip a scăzut cu 10 unități, reprezentând o reducere de 17% (de la 58 la 48). Schimbările principale:

Scăderi:

Drochia, Florești, Nisporeni: câte 1 stadion mai puțin;

Anenii Noi: -3 unități;

UTA Găgăuzia: -5 unități.

Excepție pozitivă: Raionul Basarabeasca a înregistrat un stadion nou construit.

- Construcții sportive de plan (terenuri și câmpuri)

În perioada 2022-2023, numărul acestor structuri s-a redus cu 6%, de la 2905 la 2729 (176 de unități mai puțin).

Distribuția pe regiuni:

Raioanele de Nord:  o scădere cu 59 unități (Briceni -34, Edineț -36), însă s-au înregistrat creșteri la Drochia (+1), Glodeni (+9) și Râșcani (+3).

Raioanele de Centru: o reducere cu 44 unități, cu scăderi semnificative în Anenii Noi (-22), Călărași (-9) și Șoldănești (-34). Totuși, au fost înregistrate creșteri la Dubăsari (+6), Nisporeni (+3), Orhei (+5) și Telenești (+7).

Raioanele de Sud: o scădere cu 86 unități (Cahul -76, Basarabeasca -11), cu o creștere modestă la Cantemir (+1).

În UTA Găgăuzia, numărul acestor construcții a crescut cu 13 unități.

- Săli sportive

Numărul sălilor sportive a scăzut cu 32 de unități. Modificările regionale sunt următoarele:

Sudul Moldovei: o scădere cu 13 unități (Cahul -11, Basarabeasca -2).

UTA Găgăuzia: -24 unități.

Raioanele de Centru: Situația a rămas aproape neschimbată, cu excepția scăderilor din Călărași (-4) și Rezina (-1), dar și a apariției de săli noi în Anenii Noi (+1), Orhei (+1) și Nisporeni (+2).

Nordul Moldovei: o creștere cu 7 unități (Edineț și Fălești +3 fiecare, Bălți +1). Totuși, s-a înregistrat o pierdere în Drochia (-1).

Concluzii

- Tendințe generale:

Reducerea generală a numărului de stadioane și terenuri sportive indică dificultăți în menținerea infrastructurii existente, denotă o tendință de diminuare a investițiilor în infrastructura sportivă, în special în raioanele din Sud și în UTA Găgăuzia. Această tendință poate afecta negativ accesul populației la activități sportive și promovarea unui stil de viață sănătos.

Creșterile punctuale în anumite raioane sugerează o posibilă implicare locală mai intensă în dezvoltarea sportului.

Factori influenți:

Lipsa finanțării constante și sustenabile.

Deficiențe în planificarea și gestionarea edificiilor sportive.

Necesitatea unui management strategic: Lipsa unei strategii coerente și a resurselor financiare suficiente a condus la dispariția mai multor edificii sportive.

Migrația populației și scăderea interesului pentru activitățile sportive în anumite regiuni.

Recomandări

- Consolidarea finanțării:

Crearea unui fond național pentru dezvoltarea și întreținerea infrastructurii sportive.

Stimularea utilizării fondurilor europene și internaționale, prin elaborarea unor proiecte viabile pentru finanțarea infrastructurii sportive.

Parteneriate public-private pentru atragerea de fonduri suplimentare în vederea modernizării și extinderii infrastructurii sportive.

- Optimizarea managementului:

Organizarea de cursuri de formare pentru managerii edificiilor sportive.

Introducerea unor standarde clare privind întreținerea și modernizarea infrastructurii.

Promovarea unui management modern al edificiilor sportive, bazat pe digitalizare și eficientizare operațională.

- Promovarea activităților sportive:

Crearea unor programe regionale care să încurajeze utilizarea infrastructurii existente.

Organizarea de competiții și evenimente locale pentru a stimula interesul comunității.

Colaborarea între autoritățile locale și federațiile sportive pentru identificarea proiectelor prioritare și implementarea unor soluții sustenabile.

- Monitorizarea și raportarea:

Implementarea unui sistem digital de monitorizare a edificiilor sportive, pentru a evalua în timp real starea acestora și utilizarea lor.

Monitorizarea continuă a dinamicii infrastructurii sportive, cu implicarea autorităților locale și a federațiilor sportive.

Participanții la discuție au menționat că una dintre condițiile esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii sportive este existența unor manageri calificați, capabili să gestioneze eficient problemele care decurg din administrarea edificiilor sportive, în conformitate cu cerințele specifice stipulate în legislație și regulamentele aferente sectorului.

În acest context, a fost apreciată inițiativa Academiei FMF de a lansa un program de perfecționare intitulat „Managementul edificiilor sportive”, realizat în colaborare cu autoritățile publice locale și alte instituții și organizații interesate de dezvoltarea fotbalului, sportului în general și promovarea unui mod de viață sănătos.

Conținutul programului este armonizat cu așteptările reprezentanților comunității, asociațiilor profesionale și angajatorilor reprezentativi din domeniul vizat de program.

Workshopul a oferit participanților o platformă valoroasă de dialog și schimb de experiențe, subliniind nevoia urgentă de acțiuni concertate pentru a asigura o infrastructură sportivă de calitate, care să susțină dezvoltarea sportului la toate regiunile Republicii Moldova.